INTRODUCERE

Orice privire spre trecut, cu pretenţii de obiectivitate, implică greutăţi de care ne-am dat imediat seama. Chiar dacă domeniul pe care-l avem în vedere, este relativ nou, dinamica evoluţiei sale ne apare acum extraordinară. Informaticienii au sesizat primii acest lucru; normal dacă este vorba despre domeniul lor. Referitor la ritmul acestei evoluţii şi considerând numai sectorul cărţilor, unul dintre întemeietorii informaticii clujene dr. mat. Vasile Peteanu, directorul CTCE-Cluj, observa încă în anii ’70 [11], că în informatică nu există manuale de tradiţie, deşi găsim manuale de referinţă. Şi azi informatica este un domeniu cu o extraordinară rată a schimbării, derutantă chiar şi pentru specialişti. Amintim în acest context, numai legea lui Moore, care a observat că numărul de tranzistoare ce intră în competenţa unui microprocesor din seria Intel 80X86, se dublează o dată la 18 ani. Desigur aspectele calitative ale acestei legi, sunt numeroase şi profunde. Să ne gândim, doar la diferenţa, dintre softul disponibil pe un PC cu un microprocesor 8086 şi unul echipat cu un PENTIUM! Iureşul acestui ritm este pe deplin reflectat în activitatea şi rezultatele remarcate aici, mai ales, de numărul foarte mare de produse, de parametrii lor ştiinţifici şi tehnici. Evoluţia multidimensională din domeniu, a cerut din partea informaticienilor o adaptabilitate extraordinară şi un efort de documentare pe măsură. Nu mai era timp pentru a scrie despre propriile realizări, fiindcă la uşă noutăţile aşteptau la rând. Realitate pe care am observat-o, încă din primele activităţi documentare.

Principiile după care ne-am ghidat, au fost următoarele: obiectivitatea, evaluarea ştiinţifică, individualizarea realizărilor clujene în cadrul naţional şi internaţional, precum, şi reliefarea contribuţiei personale, peste tot unde a fost posibil. Am avut în vedere numai cele trei instituţii, timpul neîngăduindu-ne să abordăm şi activitatea, deosebită de altfel, din instituţiile de învăţământ. Recunoaştem că respectarea acestor principii a fost, de cele mai multe ori, extreme de dificilă. Este cert, ca versul,”…şi uitarea e scrisă-n legile omeneşti…“ este infinit mai mult decât, ne putem imagina, un simplu vers de romanţă. Cea mai mare dificultate am întâmpinat-o la culegerea de date, mărturisiri şi documente. Numai un singur exemplu, este edificator; am citit multe sute de pagini documentaţie elaborate în decursul anilor, referitoare la numeroase din realizările instituţiilor despre care am scris. Necesitatea de a fi obiectivi, a impus cercetarea mai multor surse de informaţii referitoare la acelaşi produs sau activitate. Nu mai amintim despre faptul că, foarte mulţi cercetători din acest domeniu, se află azi pe alte meridiane ale Pământului. Numai ITC – Filiala Cluj (situaţie valabilă si pentru CTCE-Cluj), are suficienţi “reprezentanţi” în Israel, Franţa, Germania, Suedia, Canada şi SUA (ne cerem scuze dacă am omis vreo ţară), ca să poată deschide acolo alte filiale. Mai mult, există situaţii în care toţi cei care constituiau aici un colectiv de sine stătător, se află în străinătate.

Acceptăm orice imputare, care ni se poate face, referitoare la ideile exprimate cât şi la numărul mare de nume pe care le-am citat. răspunsul nostru este unul singur: sunt prea puţine nume. Cea mai însemnată parte a activităţii din informatica clujeană, s-a desfăşurat într-un semi-anonimat, iar adevărata dimensiune şi importanţa a acestei activităţi, n-au fost niciodată pe deplin recunoscute şi apreciate de către cei ce conduceau, care în schimb, n-au scăpat nici un prilej, de a se lauda cu nivelul de pregătire al informaticienilor români. Chiar citau şi părerile favorabile venite din exterior despre acest aspect, cu toate că aici, în ţară, nu se făcea aproape nimic, mulţi ani, pentru acest domeniu. Situaţie regretabilă, pentru că informatica este necesară în toate domeniile de activitate ale societăţii. Rămânem deschişi la orice critică şi vom îndrepta orice eroare semnalată. Apelăm la cei care, prin informaţiile ce le deţin, pot contribui la lămurirea îndoielilor şi le mulţumim anticipat.

Mulţumim pe această cale, tuturor celor care au acceptat să ne ajute, mai ales următorilor:

prof. dr. Emil Muntean, prof. dr. Elena Popoviciu, dr. mat. Vasile Peteanu, dr. ing. Gheorghe Farkas, mat. Liviu Negrescu, mat. Vasile Listeş, mat. Mircea Fernea şi ing. Mircea Bocu. Le suntem recunoscători şi îndatoraţi, mai ales, domnului ing. Grigore Popescu, director al ITC-Bucureşti, doamnei ec. Cryseea Călinescu, director economic şi domnului ing. Octavian Căpăţână, director al ITC – Filiala Cluj, pentru sprijin şi înţelegere.

Tuturor acelora, care prin muncă, mintea şi sufletul lor au contribuit la edificarea informaticii clujene, oriunde s-ar afla pe acest Pământ, le dedicăm această carte, ca o contribuţie la NEUITAREA lor.

                                                                                                 Ing. V. Rus.

EXTRASE  REFERITOARE  LA  C.T.C.E. CLUJ.

…………….

 ÎNFIINŢAREA CENTRULUI TERITORIAL DE CALCUL ELECTRONIC – CTCE – CLUJ

Activitatea CTCE – Cluj a fost, în perioada analizată, extrem de complexă şi de o importanţă excepţională, mai ales prin rezultatele privind penetrarea informaticii în economie. Cel mai remarcabil aspect, după părerea noastră, a fost legătura directă cu diverşi beneficiari, relaţie multidimensională şi reciprocă. Printre dimensiunile acestei relaţii amintim: aplicarea sistemelor informatice în economie, răspândirea cunoştinţelor de informatică, dar şi consolidarea practicii şi teoriei implementării pentru informaticieni.

            A luat fiinţă la 1 Februarie 1969, prin HCM 2016 din 1968, având ca obiect:

–         analiza de sisteme;

–         elaborarea de modele şi programe de calcul pentru prelucrarea automată a datelor;

–         pregătirea cadrelor în informatică;

–         coordonare metodologică, îndrumare şi control în teritoriu.

În prima jumătate a anului 1971 s-a instalat în actualul sediu şi a fost dotat cu primul calculator. Menţionăm că a fost al doilea Centru Teritorial de Calcul Electronic, după cel din Timişoara, înfiinţat în ţara noastră. De la înfiinţare până astăzi, director al acestei instituţii etalon este dr. mat. Vasile Peteanu, unul dintre cei mai remarcabili informaticieni clujeni. Prin activitatea sa a ridicat prestigiul informaticii ca ştiinţă cu mare aplicabilitate în practică, atât în faţa instituţiilor oficiale din acea vreme, cât şi în faţa agenţilor economici şi a publicului larg.

 Organizarea CTCE Cluj a fost conformă cu Decretul 499/1973 şi avea în componenţă: un colectiv de cercetare – elaborare modele şi sisteme, un atelier de analiză proiectare, unul de programare şi unul de proiectare asistată pe calculator, un colectiv de pregătire a cadrelor, o secţie de exploatare a echipamentelor, compartimente funcţionale şi o grupă de inspectori şi directori. Pe parcursul existenţei sale a contribuit la realizarea reţelei de centre de calcul teritoriale, în multe judeţe din Transilvania. Centrele de calcul din Sibiu, Oradea, Tg. Mureş, Baia Mare, Bistriţa, Zalău şi Alba au fost la început subunităţi ale CTCE Cluj. În judeţul Cluj, ca urmare a pregătirii de către CTCE de lucrări şi cadre de specialitate, până în 1984 sunt create 7 centre de calcul şi 71 de oficii, în cadrul cărora erau utilizate 30 de calculatoare de tip FELIX şi 225 de mini şi microcalculatoare. În 1984 avea 104 specialişti cu studii superioare din care 41 ingineri, 23 economişti, 24 matematicieni, 9 informaticieni şi 7 alte specialităţi.

 PRINCIPALELE REALIZĂRI ŞI ACTIVITĂŢI PRESTATE DE CTCE – CLUJ

            Principalele activităţi desfăşurate de către Cluj-Napoca sunt:

–         cercetare – proiectare – programare;

–         implementare;

–         prelucrare date;

–         pregătire cadre de specialitate.

            În primii ani de activitate ai centrului au fost programate lucrări simple, în general cu caracter contabil şi de evidenţă. Din 1973 au început să fie abordate şi probleme privind programarea, lansarea şi urmărirea producţiei, realizându-se în această direcţie aplicaţii eficienta şi care au constituit nuclee ale sistemelor informatice şi de conducere ulterioare. În cadrul unor aplicaţii au început să fie folosite modele matematice.

            După 1975 modelarea matematică şi modelele de optimizare se fac tot mai des întâlnite, în cadrul produselor program. Un număr de întreprinderi dintre cele mai importante beneficiază, ca urmare a colaborării cu CTCE, de sisteme informatice complexe, care apoi să fie rulate pe propriile lor calculatoare.

            Începând cu anul 1974 atelierele de proiectare sunt specializate pe analiză şi programare iar activitatea se realiza pe echipe specializate şi organizate pe proiecte. S-a trecut la utilizarea pe scară largă a unor metode moderne de utilizare a programelor, la folosirea de metodologii unitare şi testare interactivă. O serie de programe specifice, obţinute prin cercetarea proprie sunt folosite drept „unelte” în cadrul activităţii de programare. S-a început utilizarea a tot mai multe proiecte şi subprograme tip. S-a realizat practic o trecere spre „industrializarea” procesului de proiectare a sistemelor informatice.

            Tot în această perioadă datorită introducerii în fabricaţie a seriilor de minicalculatoare româneşti şi a experienţei acumulate s-a preluat rapid noua platformă soft.

            Centrul de greutate al activităţilor de realizare a produselor program se deplasează tot mai mult spre cercetare. În acest fel nu se mai utiliza exclusiv viteza de calcul şi memoria calculatorului ci, se realiza şi un transfer de cunoştinţe ştiinţifice. Ca urmare a activităţilor de cercetare au fost obţinute o serie de rezultate ştiinţifice originale în teoria optimizării, modelare, analiza numerică şi teoria grafelor, rezultate ce au fost încorporate în produse program, imprimând acestora din urmă un caracter de certă originalitate, unele fiind chiar exportate. Este vorba de produsele INTERCOB şi TRACUN. A se vedea în acest context lista de produse concepute la CTCE, prin activitatea de cercetare. Contribuţii foarte apreciate la aceste realizări au venit din partea următorilor specialişti:

1. mat. Vasile Peteanu, dr. mat. Gheorghe Cimonca, dr. mat. Ştefan Ţigan şi
2. mat. Ioan Oprea.

            Se remarcă o trecere de la lucrări făcute „pe măsură”, deci pentru un singur beneficiar, spre lucrări cu caracter general, produse-program cu personalitate proprie, care se identificau prin ele însele şi nu prin beneficiarul pentru care ar fi fost realizate. În acest fel interesul pentru activitatea CTCE Cluj-Napoca depăşeşte frontierele judeţului, produsele-program putând fi utilizate oriunde în ţară. Drept consecinţă, o bună parte sunt introduse în Biblioteca Naţională de Programe.

            S-a urmărit în mod consecvent elaborarea unor produse cu efecte economice deosebite, precum şi implicarea colectivelor de cercetare în această activitate. Angajarea unor lucrări de cercetare în domenii ca: robotica, industria electronică şi maşini unelte cu comenzi numerice sau în domenii cum sunt topografia – geologia, proiectarea asistată pe calculator, s-a materializat în finalizarea unor produse program de înalt nivel teoretic care şi-au găsit aplicabilitate imediată în activitatea productivă a unor beneficiari de prestigiu, din care amintim: ROMPROIECT Bucureşti, Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, Întreprinderea Automatica, Întreprinderea Electrotimiş Timişoara, etc.

            Aceste realizări erau susţinute de activităţi cu caracter ştiinţific pregnant, cum ar fu seminarul „Modelare şi optimizare pentru informatică” care se desfăşura în cadrul CTCE-Cluj, încă din 1975. Acest seminar a fost iniţiat şi condus de către dr. mat. Vasile Peteanu, director al centrului şi constituia un cadru propice dezbaterii de idei. Multe proiecte, algoritmi sau modele matematice au fost promovate prin această activitate. La aceste realizări a contribuit şi faptul că specialiştii CTCE-Cluj, au sesizat şi utilizat rapid posibilităţile oferite de noile sisteme de calcul CORAL şi INDEPENDENT. Plecând de la studierea rapidă a unui ansamblu de informaţii, limbajul grafic constituind modul universal de comunicare al tehnicienilor, s-au proiectat nuclee grafice în plan (2D) şi în spaţiu (3D). Nu numai din motive de „fair-play”, recunoaştem că la acest capitol realizările CTCE-Cluj au depăşit pe cele similare de la ITC-Filiala Cluj. Prezentăm în continuare un tabel, ce cuprinde produsele program rezultate din activitatea de cercetare.

 Produse program rezultate din activitatea de cercetare

            Să supunem lista de mai sus unei analize. Constatăm numărul important de lucrări, în care se aplică explicit analiza numerică la rezolvarea problemelor de producţie, dar mai ales, ale unor probleme de eficienţă, optimizare, etc. Este foarte bine ilustrată aici, capacitatea de adaptare şi aplicare a soluţiilor teoretice la probleme industriale şi tehnologice foarte concrete. A se vedea în acest sens, lucrările cu numerele: 3 (OLRED), 4 (CROBAR), 12 (ROOTS), etc. Sunt prezentate numeroase lucrări cu o notă predominant teoretică, dar cu posibilităţi de aplicare foarte diverse. Exemplu lucrările cu numerele: 1 (INTERCOB), 10 (ARBOPT), 11 (ADECAPS), 35 (ARDES), etc. Ne-a atras atenţia o calitate, o trăsătură excepţională, după părerea noastră, a mai multor produse. Se evidenţiază o calitate, pe care o putem numi fără exagerare, anticipativă. Mai pe larg, este vorba de faptul că s-au realizat unele produse cu calităţi bine reliefate şi performanţe evidente, într-o perioadă de timp, când pe plan mondial sau naţional domeniul respectiv nu avea o direcţie precisă şi trăsături cristalizate, anticipându-se evoluţia viitoare. De exemplu, produsele cu numerele: 24 (EDILIST), 27 (CONCENT), 28 (REORG), 37 (SG-3D), 38 (EDIMAG), etc. Să analizăm mai îndeaproape produsul nr. 28, cu numele de REORG. Conform cu specificaţia realizatorilor, el este un utilitar pentru reorganizarea volumelor pe disc şi a fost finalizat în anul 1978. Cei care au realizat acest produs au observat că era necesară o organizare optimă a volumelor pe disc pentru a economisi spaţiu, a optimiza accesul şi evita deprecierea performanţelor sistemului de calcul. Această facilitate nu era oferită de către sistemul de operare SIRIS-3. Ca facilitate ea apare explicit realizată ca atare, doar la sistemul de operare MS-DOS, pe calculatoare compatibile IBM-PC, prin comanda cu numele de Defrag.

            Cei care au experienţă în lucrul cu sistemul MS-DOS, ştiu că Defrag este o comandă foarte puternică şi utilă. La sistemul de operare UNIX, care pare superior sistemului MS-DOS şi prin modul de tratare foarte analitic privind fişierele şi spaţiul de pe disc, avem un utilitar numit fsck, care reorganizează lista blocurilor libere şi comanda dcopy care reorganizează optimal fişierele, dacă ele nu au fost generate ca atare pe baza unei liste.

            În această categorie se mai pot include produsele nr. 38 (EDIMAG) şi nr. 24 (EDILIST). Produsul EDIMAG (realizat în anul 1983), este numit Sistem automat pentru editarea imaginilor la un terminal. Caracterul anticipativ este aici şi mai pregnant. Produse soft care să permită editarea de imagini s-au impus abia după anul 1990.

 Atelierul de informatică industrială

            Atelierul de informatică industrială a fost înfiinţat în anul 1983, eveniment care a creat condiţii mai bune pentru a satisface nevoile, în creştere, ale economiei şi organizării eficiente a activităţii de specializare a personalului în noi domenii. Menţionăm că şi în acest atelier s-a desfăşurat activitate de cercetare, cuplată cu cea din alte compartimente. Ca urmare, la finalizarea unor produse apar contribuţii din partea mai multor compartimente, fiind foarte dificil de demarcat şi evaluat contribuţiile exacte ale acestora. Colectivul acestui atelier a contribuit şi la produsele prezentate anterior.  

Se poate trage concluzia că realizările din domeniul informaticii industriale ale CTCE-Cluj, s-au bucurat de apreciere şi au fost cunoscute în primul rând pentru performanţele lor.

            Cele mai performante produse-program din cadrul informaticii industriale au fost solicitate spre a fi prezentate la numeroase târguri naţionale şi internaţionale. Iniţiatorul activităţilor de informatică industrială a fost ing. Constantin Jeican. S-au mai remarcat aici:

–         ing. Cornel Costea,

–         ing. Mihai Lupu,

–         ing. Ioan Moldovan,

–         ing. Partenie Macarie.

 Implementare – Teleinformatică – Baze de date

            Activitatea de implementare urmărea facilitarea prelucrării şi, după caz, adaptarea unor aplicaţii sau subsisteme informatice de la o întreprindere la alta, în scopul eliminării paralelismelor în proiectare. S-a acordat prioritate lucrărilor care vizează economia de energie şi combustibil, materiile prime deficitare, etc.

            S-au implementat pe lângă produsele realizate la centrul de calcul şi unele produse realizate în altă parte. Menţionăm că aceste produse s-au implementat pentru diverşi beneficiari de către CTCE-Cluj, la multe din ele asigurându-se şi exploatarea. Enumerăm câteva dintre ele:

–         ESOP – preluat de la Centrul de Calcul al Direcţiei Generale de Statistică şi exploatat pentru Direcţia Judeţeană de Statistică;

–         Sistem generalizat pe ramura IRE, preluat de IRE Cluj de la centrul de calcul departamental (ISPE);

–         STOMIPEG – primul produs de gestiune a stocurilor din minerit, petrol şi geologie, cu grad ridicat de generalitate, a cărui implementare a fost generalizată în toate unităţile subordonate, ca urmare a unui ordin al ministrului de resort. Acest produs a fost conceput de către ing. Oneţ Liviu.

Implementarea unor astfel de produse s-a realizat de cele mai multe ori la cererea beneficiarilor. Compartimentul de implementare a fost condus cu profesionalism, de către ing. Dan Gruiţă.

            Centrul de calcul a avut de asemenea preocupări şi realizări în domeniul teleinformaticii. În acest domeniu au fost proiectate unele aplicaţii individualizate cum ar fi „Optimizarea stocurilor de produse petroliere pe zona a 4 judeţe aparţinând de PECO Cluj” şi „Urmărirea producţiei şi livrărilor în teritoriu” pentru combinatul minier Cluj. Au fost de asemenea preocupări în domeniul reţelelor de calculatoare.

            La aceste realizări au contribuit mulţi specialişti de înaltă calificare din CTCE – Cluj-Napoca. Ne facem datoria remarcând pe câţiva dintre ei. La compartimentul de analiză

            ing. Constantn Jeican, în calitate şef compartiment,

iar la cel de programare

            ing. Lucia Paul, şef compartiment,

            La aceste compartimente s-au mai remarcat:

–         dr. ing. Alexandru Leluţiu, unul din cei mai reputaţi specialişti clujeni în baze de date, actualmente cadru didactic la Universitatea Tehnică,

–         dr. ing. Dan Gruiţă şi

–         ing. Alexandru Cenariu.

Preocupările legate de utilizarea bazelor de date s-au materializat şi într-un proiect al unei BĂNCI DE DATE JUDEŢENE care permitea urmărirea indicatorilor de dezvoltare în teritoriu pe unităţi teritorial-administrative şi perioade de activitate.

            Lucrarea s-a integrat în Sistemul Informatic Teritorial şi în consecinţă s-a generalizat.

 Prelucrări de date şi exploatare

            Privit sub aspect tehnic, procesul de prelucrare a datelor în cadrul CTCE are un caracter industrial; din punct de vedere al beneficiarului, secţia exploatare îndeplineşte rolul unui atelier de prototipuri în care se materializează treptat ideile proiectanţilor. Astfel un număr de 6 beneficiari situaţi la distanţe cuprinse între 2 şi 120 km aveau instalate terminale şi lucrau în regim de teleprelucrare. La acest capitol, un scop permanent a fost reducerea consumului de hârtie. Exploatarea a fost în cadrul activităţii oricărui centru de calcul, o activitate foarte importantă. Era locul unde se rulau majoritatea lucrărilor realizate şi răspunsul de aici aşteptat cu înfrigurare. Verdictul calculatorului încununa un efort, isca noi curiozităţi sau producea o dezamăgire, în funcţie de rezultat. Criteriul adevărului acţiona aici sec, fără emoţie ca şi logica ce stă la baza informaticii. Problemele ce se vizau aici, erau: buna şi continua funcţionare a sistemelor de calcul, disciplina şi spiritul de colaborare. Compartimentul de exploatare şi-a adus contribuţie la fiecare succes obţinut aici.

            Ing. Horea Păicuţiu a condus cu competenţă şi rezultate foarte bune, acest compartiment. S-au remarcat la acest sector ing. Lupu Dorin, care în calitatea de inginer de sistem, s-a preocupat de optimizarea şi ridicarea eficienţei exploatării sistemelor de calcul, iar prin profesionalism, ing. Ioan Homorodean.

            Pentru a rula un program pe calculator, în acea perioadă erau necesare mai multe etape. Amintim că atunci principalul mijloc de a introduce programe şi date în calculator, era cartela de hârtie. Rezultatele finale sau intermediare, se memorau pe discuri şi benzi magnetice. Un program era iniţial scris pe un formular, adaptat la limbajul de programare (COBOL sau FORTRAN). Un rând al acestui formular, indiferent de mărimea lui, se materializa într-o cartelă perforată. Cartelele erau citite cu cititorul de cartele, se rula programul iar dacă existau erori, se corectau prin înlocuirea cartelei (cartelelor) cu cartele ce conţineau îndreptarea erorii. Se relua ciclul cu citirea cartelelor.

            Rezultatele se obţineau şi pe hârtie, prin tipărire la imprimantă. În mod obişnuit, un program se compunea din mii de cartele. Rezultă, de aici, rolul important al colectivului de perforare cartele, format în exclusivitate din femei, care a avut o contribuţie meritorie la realizările de la CTCE-Cluj.

 Pregătirea de specialişti în informatică

            În acest domeniu CTCE Cluj-Napoca a avut o contribuţie excepţională. Astăzi când cursurile de iniţiere sau specializare în informatică au devenit ceva foarte obişnuit, activitatea de pionerat în acest domeniu realizată aici, merită toată lauda. Menţionăm că această activitate a început şi s-a desfăşurat regulat din anul 1971.

Numai până în 1988, CTCE a pregătit prin diferite forme de şcolarizare 6707 de cadre pentru informatică, din care1600 cu studii superioare, din aproape toate judeţele ţării!

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la începerea acestor cursuri de iniţiere, numărul celor care le-au absolvit, a depăşit 15000!!

 Principalele sisteme informatice realizate şi implementate de către CTCE-Cluj

            Pentru a aprecia corect activitatea CTCE-Cluj şi implicaţiile acestei activităţi în diferite ramuri industriale, vom prezenta cele mai importante sisteme implementate în întreprinderi clujene. Pentru a nu crea confuzii, dorim să dezvoltăm ideea de sistem informatic, în sensul înţelegerii ei, de către cei care au dezvoltat aceste sisteme.

            Prin sistem informatic, în sensul utilizat în acest cadru, se înţelege un ansamblu de personal uman, echipament de calcul şi programe aferente lucrând împreună la urmărirea şi conducerea activităţii de producţie dintr-o întreprindere.

            Este de la sine înţeles că gradul de „implicare” al acestui sistem în activitatea unui agent economic depinde, de la caz la caz. Se poate constata că aceste sisteme, deşi au multe părţi comune, se adaptează la specificul fiecărei întreprinderi. În unele întreprinderi, s-a ajuns până la elaborarea de fişe tehnologice. Există apoi o evoluţie în timp a lor, în sensul că realizatorii acestor sisteme au ţinut cont de evoluţia informaticii, ca domeniu de sine stătător.

            Funcţionarea acestor sisteme au adus beneficii importante întreprinderilor care au beneficiat de implementarea lor. Aceste beneficii nu erau numai cele care se pot exprima, cantitativ, în mod precis. Un astfel de sistem obligă pe cel ce-l utilizează, la o anume conduită şi privire asupra propriei activităţi. Dar se obţin date şi informaţii despre propria întreprindere, greu de aflat altfel. Am constatat că întreprinderile care au acordat atenţie cuvenită informatizării, au reuşit mai bine în drumul prin tranziţie.

            Pe lângă beneficiile amintite, aduse beneficiarilor, a câştigat şi informatica. Ea si-a dovedit necesitatea prin avantajele pe care le oferea, sporind încrederea în introducerea noilor mijloace, în economie.

NUME SISTEM:

            Sistem informatic pentru conducerea întreprinderii

ÎNTREPRINDEREA:

            COMBINATUL MINIER CLUJ-NAPOCA

OBIECTUL ACTIVITĂŢII:

            Exploatarea zăcămintelor de fier şi substanţe nemetalifere având un volum al producţiei globale de 1060 milioane lei/an.

DURATA DE EXECUŢIE:

            8 ani (1978-1985)

CARACTERISTICI:

Se realizează prelucrări automate în toate domeniile de activitate. Programarea producţiei se realizează cu un model matematic care utilizează un algoritm propriu de optimizare, urmărindu-se minimizarea volumului de excavat sau obţinerea unui indice de normalitate cât mai bun al minereului. Se utilizează în acest scop rezultatele calculului rezervelor geologice şi zonării calitative a zăcământului. Pentru cariera Aghireş se realizează calculul coordonatelor topografice şi a volumelor escavate trasându-se pe ploter frontul de lucru.

S-au proiectat şi sunt în exploatare baze de date de tip SOCRATE în contabil. De la terminale instalate în birourile utilizatorilor aceştia actualizează informaţiile bazei de dare şi obţin rapoarte operative cu privire la: derularea contractelor de desfacere şi aprovizionare, încasarea facturilor emise, stocurile de materiale, consumurile efectuate, cheltuielile cu materiale, etc., pentru toate cele 10 subunităţi ale combinatului.

ECHIPAMENTE

Toate prelucrările automate inclusiv culegerea datelor şi lucrul de la terminale se realizează pe echipamente din dotarea Centrului de Calcul Minier Cluj-Napoca al Centralei Sării şi Nemetaliferelor Bucureşti.

EFICIENŢĂ

            Cheltuieli totale          : 37.300 mii lei

            Economii brute           : 37.300 mii lei

            Indice de eficienţă       : 1 (1 leu/1 leu cheltuit)

Comentarii

            Se observă complexitatea lucrării, rezultată din: numărul mare de articole (80.000), automatizarea programelor, posibilităţile oferite utilizatorilor, distribuţia echipamentelor hard în toate subunităţile combinatului. Această ultimă trăsătură îi conferă lucrării caracter de sistem distribuit. Se remarcă, de asemenea, îmbinarea de domenii precum: baze de date, optimizări şi transmisii de date.

DENUMIREA SISTEMULUI:

            SICMAT- Sistem pentru conducere cu mijloace automate pentru Tehnofrig.

INTREPRINDEREA:

            TEHNOFRIG CLUJ-NAPOCA

OBIECTUL ACTIVITĂŢII:

Producerea utilajelor şi a liniilor de fabricaţie pentru industria alimentară şi a echipamentelor pentru tehnica frigului, valoarea producţiei globale fiind de 868 milioane lei.

DURATA DE EXECUŢIE:

            6 ani (1975-1980)

CARACTERIZAREA SISTEMULUI

Sistemul este axat pe conducerea eficientă a producţiei de bază a întreprinderii. În acest sens s-a prevăzut automatizarea furnizării sau prelucrării datelor necesare obiectivului principal. Sistemul are o bază de date de tip SGPBD încărcată cu 80.000 articole (cu tehnologiile aferente) şi cu 130.000 de legături, catalog de produse şi de materiale, portofoliu comenzi etc. Prin consultarea acestei baze se realizează integral lansarea fabricaţiei, urmărirea producţiei, planificarea şi problemele legate de gestiuni. Sistemul este în curs de transformare din prelucrări pe lot în exploatare conversaţională, devenind astfel un instrument al conducerii.

ECHIPAMENTE:

Calculator FELIX C-256 propriu, echipament de culegere de date de tip perfo-verificatoare şi maşini de facturat şi contabilizat.

EFICIENŢĂ:

            Cheltuieli totale          : 24.000 mii lei

            Economii                     : 55.000 mii lei

            Indicator de eficienţă: 2,29

            Din partea CTCE-Cluj, proiectul a fost condus de către ing. Ioan Nagy.

Comentarii

            Produsul este axat explicit pe conducerea eficientă a producţiei. Facilităţile oferite îi conferă trăsături de modernitate şi de eficienţă, dovadă şi indicele de eficienţă foarte bun. Probabil la acest indice a contribuit şi faptul că permitea urmărirea integrală a producţiei, de la lansare la livrare. Posibilitatea de a fi ulterior transformat dovedeşte caracterul de sistem deschis, iar exploatarea sa conversaţională (realizată ulterior) sporeşte posibilitatea intervenţiei operative a factorilor de conducere.

NUME SISTEM:

            SINCOP – Sistem informatic pentru conducerea producţiei.

ÎNTREPRINDEREA:

            ÎNTREPRINDEREA UNIREA CLUJ-NAPOCA

OBIECTIVUL ACTIVITĂŢII:

Producţia de utilaje textile şi piese de schimb pentru utilaje textile, pentru intern şi export (cca. 30 %). Valoarea producţiei globale: 1116 mil. lei.

DURATA EXECUŢIEI:

            6 ani (1973-1978)

CARACTERIZARE:

Sistemul are o bază de date construită cu ajutorul pachetului SCF care conţine structura tuturor produselor (cca. 60.000) componente şi 160.000 legături şi care împreună cu fişierul tehnologic, ce conţine toate tehnologiile din întreprindere (cca. 60.000) sunt utilizate pentru lansarea automată pe calculator a producţiei (programe de fabricaţie şi documentaţia de materiale şi manoperă). Sistemul realizează urmărirea zilnică a producţiei pe bandă perforată direct din fişele de însoţire, asigurând valorificarea integrală a informaţiilor culese prin efectuarea prelucrărilor necesare şi celorlalte domenii de activitate (comercial, financiar-contabil, personal). Pentru validarea datelor culese, sistemul utilizează pachetul SCD. În prezent sistemul este în curs de dezvoltare prin introducerea mijloacelor de teleprelucrare.

ECHIPAMENTE:

Pentru exploatarea sistemului, întreprinderea a fost dotată cu un calculator FELIX C-512, iar pentru culegerea şi prelucrarea primară a datelor posedă 14 perfo-verificatoare de cartele şi 19 maşini de facturat-contabilizat cu bandă perforată.

EFICIENŢĂ:

            Cheltuieli totale                      : 30.000 mii lei

            Economii brute                       : 35.000 mii lei

            Coeficient de eficienţă            : 1,16 lei/ 1 leu cheltuit.

Activitatea de realizare a acestui proiect a fost condusă de mat. Tiberiu Ungureanu.

Comentarii

            Se constată şi aici, caracterul complex al aplicaţiei atât din punct de vedere soft cât şi al echipamentelor folosite. Ea oferă date detaliate, inclusiv fişe tehnologice şi operaţii de manoperă, facilităţi ce pretind acurateţe şi precizie, începând chiar de la achiziţionarea datelor.

NUMELE SISTEMULUI:

            SICPAR – Sistem informatic pentru conducerea producţiei Armătura.

ÎNTREPRINDEREA

            ARMĂTURA CLUJ-NAPOCA

OBIECTUL ACTIVITĂŢII:

Întreprinderea produce robinete pentru instalaţii tehnico-sanitare interioare pentru mediile de apă, gaz şi abur la presiuni până la 10 kgf/cm² şi temperatura maximă de 120^o C. Producţia globală realizată în anul 1982 era de 750.000 mii lei.

DURATA EXECUŢIEI:

            5 ani(1978-1982)

CARACTERIZARE:

Sistemul asigură culegerea şi prelucrarea informaţiilor necesare pentru conducerea de ansamblu a întreprinderii. Are o bază de dare construită cu ajutorul SCPBD, care conţine structura produselor. Toate tehnologiile de fabricaţie sunt cuprinse în sistem (cca 32.000) permiţând planificarea şi programarea producţiei. La elaborarea planului de producţie se utilizează pachetul OPALINE. Rezultatele prelucrării sunt preluate de un model de nivelare şi încărcare a capacităţilor şi apoi sunt optimizate cu ajutorul pachetului PROGEN.

ECHIPAMENTE:

Pentru culegerea şi prelucrarea primară a datelor întreprinderea dispune de 12 buc. Maşini de facturat şi contabilizat şi 4 buc. Perfoverificatoare.

EFICIENŢĂ:

            Cheltuieli totale          : 8.057 mii lei

            Economii brute           : 10.557 mii lei

            Indicator de eficienţă: 1,31 lei/1 leu cheltuit

Comentarii

Se constată posibilitatea de a planifica şi programa producţia. Remarcăm de asemenea faptul că aici specialiştii de la CTCE-Cluj, au folosit două produse, PROGEN şi OPALINE care sunt produse de sine stătătoare şi au fost utilizate şi în alte aplicaţii. Apare aici clar trecerea de realizarea de produse pe „măsura” unei întreprinderi, la folosirea de produse cu caracter general; evident cu unele adaptări necesare.

NUME SISTEM:

            Sistem de conducere a producţiei

ÎNTREPRINDEREA

            I.I.S. SOMEŞUL CLUJ-NAPOCA

OBIECTUL ACTIVITĂŢII:

            Tricotaje de lână sintetică

            Producţie globală: 626 mil. lei

DURATA EXECUŢIEI:

            6 ani (1969-1974)

CARACTERIZARE:

Sistemul proiectat cuprinde urmărirea producţiei finite şi nefinite, programarea producţiei, urmărirea realizării contractelor şi a planului de desfacere, gestiunea stocurilor de produse şi materiale, urmărirea consumurilor de forţă de muncă, urmărirea facturilor emise şi încasate. Pentru rezolvarea problemelor de programare a producţiei a fost conceput un model matematic de programare liniară orientat pe profilul întreprinderii. Modelul liniar cuprinzând cca. 300 restricţii cu 600 de necunoscute, se rezolvă cu ajutorul pachetului OPALINE.

Culegerea şi validarea datelor de intrare în sistem a fost unificată prin utilizarea pachetului SCD (sistem de control date), realizat de CTCE Cluj-Napoca şi care asigură preluarea, validarea şi actualizarea datelor de intrare culese pe benzi şi cartele perforate.

ECHIPAMENTE:

Pentru exploatarea sistemului informatic unitatea a fost dotată în anul 1980 cu un sistem de calcul FELIX C-256. Culegerea şi prelucrarea primară a datelor se realizează cu 7 perfo-verificatoare şi 41 maşini de facturat-contabilizat.

EFICIENŢĂ:

            Cheltuieli totale          : 21.000 mii lei

            Economii brute           : 27.300 mii lei

            Indicator de eficienţă  : 1,30 lei/1 leu cheltuit.

La realizarea acestui sistem de conducere a producţiei, a contribuit în mod special dr. ing. Alexandru Leluţiu, în dublă calitate: de şef şi de programator.

Comentarii

Se remarcă şi aici complexitatea aplicaţiei, mai ales a modelului matematic de programare liniară care a fost folosit. Se constată, de asemenea, adaptarea foarte bună a sistemului la specificul producţiei de aici, caracterizat prin ciclu de producţie foarte scurt şi cu o dinamică pronunţată a modelelor produselor finite.

            Se impun câteva concluzii referitoare la activitatea CTCE-luj. Se poate afirma că această instituţie a depus o activitate excepţională, cu efecte care a depăşit cu mult, statutul său de unitate economică de rang judeţean. Se pot contura trei direcţii care au avut durată şi realizări remarcabile: introducerea informaticii în economie, pregătirea de cadre în domeniul informaticii şi activitatea de cercetare-proiectare. Toate aceste linii au oferit produse care au trecut graniţele judeţului, bucurându-se de apreciere în ţară.

            În domeniul introducerii informaticii în unităţile economice, s-a remarcat capacitatea extraordinară a specialiştilor de la CTCE-Cluj, de a folosi rezultatele analizei numerice în calcule economice şi modelare. Ei au folosit direct rezultatele şi mijloacele oferite de şcoala clujeană de analiză numerică şi teoria aproximării, dar au avut şi contribuţii proprii remarcabile. S-a dovedit o veritabilă măiestrie în a folosi suportul de soft şi tehnică de calcul, pentru ca analiza numerică şi modelarea economică să fie utilizate eficient. Se poate afirma că la CTCE-Cluj s-a format şi a activat o veritabilă şcoală de calcul economic şi modelare economică, ce provine direct din şcoala clujeană de analiză numerică şi teoria aproximării. Nivelul profesional şi teoretic al acestor realizări, dar şi aria lor de răspândire, sunt argumente în acest sens.

 EVALUAREA INFORMATICII CLUJENE

O caracteristică vizibilă a informaticii clujene a fost, aplicabilitatea imediată a produselor sale, în diverse ramuri ale economiei şi activităţii sociale. O altă trăsătură a informaticii clujene, asemenea celor din Timişoara şi Bucureşti, este că s-a constituit  într-un veritabil generator de produse, de cadre bine pregătite şi de idei către alte instituţii şi zone geografice. Este suficient să amintim aici contribuţia la dezvoltarea învăţământului informatic de la Cluj şi din ţară, prin manuale şi cadre de specialitate, efortul depus pentru a califica personal ce lucra în alte domenii şi activitatea de răspândire a informaticii. Credem utilă reamintirea faptului că foarte mulţi informaticieni, care au lucrat în instituţiile amintite, se află acum pe alte meridiane şi pot fi socotiţi, ca reprezentanţi ai informaticii clujene. Reiese, clar, din cele amintite mai sus generozitatea informaticii clujene. Personal, sunt foarte convins că a oferit, mult mai mult, decât a primit.

                                                                                          Ing. Vasile Rus.