La sfarsitul anului 1973 Constantin MUSTATA si Vasile PETEANU au realizat un material gen “interviu” care a fost publicat in revista TRIBUNA (ANUL XVIII, 7 februarie 1974). Extrase relevante care ilustreaza realizarile si gandurile de viitor la acel moment se gasesc in materialul de mai jos. 

                “Acasa” la Felix C-256.

Il cheama Felix. Prenumele e … 256. A venit pe lu- me in 1970, la Bucuresti. Era pe-atunci unicul “fiu” al unicei Fabrici de calculatoare din Romania. Stia ca trebuie sa renunte la “buletinul” de Capitala, spre a-si stabili domiciliul definitiv dincolo de Carpati, la Cluj, in orasul unde un grup de entuziasti dadusera viata cu ani in urma, intre primii din tara, unui calculator ce facea parte din generatia stramosilor sai. Si mai stia ca orasul acesta il asteapta cu nerabdare pregatindu-i o “locuinta” asezata chiar deasupra orasului linga “batrinul” observator astronomic. A tinut insa mult ca inaintea imbarcarii in furgoane pentru a traversa Carpatii sa faca un popas de aproape 0 vara intreaga la primul Tirg International de la Bucuresti. Stia el de ce! A fost unul dintre deliciile vizitatorilor.

 . . . 1971. Sediul lui “Felix” era deja gata. Pentru durarea lui edilii Clujului hotarisera sacrificarea unei bodegi. Pe locul ei a rasarit Centrul teritorial de calcul electronic. Venisera si speclalistii “acasa”; unii  de la CEPECA, altii depe bancile facultatilor sau liceelor, citiva din Franta de  la specializare.    Acesti oameni trebuiau sa practice de acum inainte o  meserie cu totul si cu totul noua. Pentru asta era nevoie de entuziasm, fantezie,curaj, receptivitate la nou, putere de adaptare. Informatica era tinara iar opozitia fata de nou a existat si in acest domeniu. Tineretea oamenilor era insa o garantie a reusitei.
 Intreprinderea judeteana de morarit, “Somesul” si  Trustul de constructii industriale au fost primii nostri  beneficiari. Erau putini cei ce intelegeau ce-nseamna de  fapt calculatorul. Azi lucrurile s-au schimbat. Avem deja prea multi beneficiari pentru un singur calculator.

              La inceput principala noastra preocupare era sa “incarcam” calculatorul, sa atragem beneficiari, sa-i sensibilizam, daca se poate spune asa, pentru acest nou drum deschis de informatica. Marea majoritate a lucrarilor abordau probleme de gestiune contabila, in timp ce preocuparea pentru pregatirea stiintifica a deciziilor a ramas un deziderat spre care ne indreptam acum toata atentia. Sintem angajati intr-un larg efort de perfectionare a proceselor informationale, a acestui ansamblu de mijloace si tehnici de culegere, prelucrare si transmitere a informatiilor fara de care, in actualele conditii de crestere a complexitatii economiei nationale, a cerintelor planificarii  si conducerii social-economice progresul este greu de imaginat.

             In timp unitatile economice vor prelua din ce in ce mai mult activltatile informationale proprii. Tocmai de aceea in actuala etapa specialisti din cadrul Centrului de Calcul Electronic Cluj pot fi gasiti aproape permanent in unitatile beneficiare. Ei contribuie direct la transferul acestor sisteme informatice si la pregatirea viitorilor specialisti din aceste unitati.

               Sa precizam un lucru : nu toate unitatile vor bene- ficia de cite un calculator. Vor avea in schimb nuclee proprii de specialisti si mijloace adecvate de culegere si transmitere – sau in perspectiva de teletransmitere – a datelor spre calculatoarele Centrului de calcul.  Avantaje? Primul si cel mai important va fi operativitatea. Calculatorul, acum, “scoate” 0 lista in cite va minute, dar  sint necesare uneori zile pentru a fi aduse cartelele perforate la Cluj, iar dupa prelucrare transportate inapoi listele cu rezultate. 

            Prin teleprelucrare sint satisfacute cerintele a numerosi beneficiari – chiar citeva sute – prin amplasarea unor echipamente de intrare-iesire in unitatile respective, conectate cu Centrul de calcul prin intermediul liniilor de telecomunicatii. Practic fiecare beneficiar indiferent de localitate sau distanta la care se afla va dispune de serviciile unui calculator puternic cu cheltuieli mult mai mici decit in cazul in care ar avea calculatorul principal instalat  la el.

              Astazi exista deja multe programe realizate de Centru dar ne vom opri  la sistemul informatic pentru conducerea productiei elaborat pentru Uzina “Unirea”, la cel ce se refera la programarea productiei la Fabrica de tricotaje “Somesul”si la calculul necesarului de materiale pentru Trustul de constructii industriale din Cluj.Acestea sunt suficient de ample pentru a justifica dotarea beneficiarilor respectivi cu calculatoare proprii. De fapt cele mai reprezentative lucrari au fost retinute in vederea introducerii lor in perspectiva in Biblioteca nationala de programe.

Si ceva depre cadre: cu un deceniu si ceva in urma profesia de informatician nici nu exista. Pina in 1975 tara noastra va trebui sa dispuna de 20.000 de specialisti. In cadrul Centrului s-a creat 0 grupa de invatamint care, pe linga cursurile postliceale organizate la sediul centrului, contribuie cu cadre de specialitate la buna desfasurare a cursurilor, seminariilor sau a practicii studentilor si a celor ce urmeaza cursuri postuniversitare  la  Universitatea Babes-Bolyai, la Institutul Politehnic precum si a elevilor de la Liceul de Informatica.